Bazna
Rasa Bazna a fost creată prin încrucişarea Mangaliţei cu Berkshire. În 1872 un crescător a folosit un vier Berkshire pentru a-l împerechea cu scroafe Mangaliţa (varietatea blondă) în satul Bazna (în Sibiu). Porcii obţinuţi din aceste încrucişări au reţinut caracterele „superioare” din ambele rase şi au format baza rasei noi. Modul de creştere ce a urmat după încrucişarea iniţială este necunoscut dar se crede că nu a fost unul controlat.
Crescătorii locali au folosit hibridarea pentru a îmbunătăţii şi a menţine caracterele superioare ale acestor porci. Porcii Bazna au fost consideraţi superiori rasei Mangaliţa în ceea ce priveşte prolificitatea, calitatea carcasei şi fertilitatea. De asemene au fost recunoscuţi pentru conversia furajelor de calitate slabă şi apreciaţi pentru vigurozitatea şi rezistenţa la boli.
O caracteristică importantă a rasei Bazna a fost culoarea neagră şi cu brâu alb. După 1900, s-au importat vieri Berkshire din Anglia pentru alte îmbunătăţiri ale rasei Bazna. Rasa a devenit foarte populară răspândindu-se în aproape toate regiunile din Transilvania. Primele date privind descrierea rasei şi standardizarea ei sunt menţionate în lucrările lui Walter în anul 1929. Începând din 1959 în nucleul de creştere de la Turda, au fost importaţi Sattelschwein din Germania pentru a îmbunătăţii rasa.
Insuşiri morfologice.
Rasa Bazna este de talie mijlocie cu o conformaţie de tip mezomorf, având culoarea neagră cu brâu alb.
Capul este ceva mai mic, comparativ cu alte rase, cu urechi fie mici, fie mijlocii şi aplecate in fata. Profilul capului este uşor concav.
Gâtul este destul de scurt şi bine legat de ceafă şi trunchi.
Trunchiul este mijlociu ca lungime, aproape cilindric, cu linia spinării uşor convexă şi suficient de largă. Linia abdominală este de asemenea destul de largă şi aproape dreaptă, având în medie 12 sfârcuri simetric aşezate.
Crupa este potrivită ca dezvoltare, uşor teşită şi cu şunci mijlocii.
Membrele sunt mijlocii ca lungime, destul de subţiri dar rezistente, asigurând o mobilitate bună animalului.
În general, rasa Bazna apare ca un animal cu exterior armonios.
Îmbrăcămintea piloasă este suficient de bogată, fiind formată din păr neted, cu lungimea de cca.4 cm.
Caracteristic acestei rase este culoarea neagră cu un brâu alb care înfăşoară trunchiul în dreptul spetelor şi care se continuă şi pe membrele anterioare. Lărgimea brâului variază foarte mult, putând fi de 2-3 cm (ca un cordon) sau cuprinzând o bună parte din trunchi (30-40 cm). Exemplarele cu roba tipică au la marginile brâului o zonă de culoare fumurie, care face trecerea treptată de la alb la negru. Această zonă de trecere este caracteristică rasei Bazna crescută în stare curată. La metişii dintre diferite rase la care apare uneori brâu, deşi nu au nici o înrudire cu rasa Bazna, brâul nu prezintă niciodată acea zonă de trecere, ci delimitarea între alb şi negru este netă.
Conformaţia rasei Bazna este caracteristică tipului productiv mixt, având lungimea corpului şi perimetrul toracic aproape egal. Acest lucru se constată atât la tineret cât şi la animale adulte, ieşind însă mai bine în evidenţă la vieri şi la tineret decât la scroafe, a căror conformaţie este influenţată de starea fiziologică în care se găseşte.
Defecte nedorite;
- brîu foarte lat (peste 50 cm.);
- cap mare
- rît lung.
Defecte eliminatorii:
- Corp cu pete
- Călcătură de urs
- Culoarea neagră