”Asociația crescătorilor de suine autohtone Mangalița și Bazna” luptă să promoveze aceste rase vechi de porci
Probabil, puțini arădeni știu că în orașul nostru există o asociație care luptă pentru promovarea și păstrarea raselor de porci autohtone. Este vorba despre ”Asociația crescătorilor de suine autohtone Mangalița și Bazna”, care a fost înființată în 2015.
În momentul înființării avea 5 membrii. Numărul acestora a crescut de-a lungul vremii, ajungând în 2018 la 150 de membrii.
În prezent, în cadrul asociației sunt 130 de membrii. Conform declarațiilor reprezentaților asociației, numărul de animale a crescut din 2018 în 2023, la rasa Bazna de 15 ori, iar la Mangalița de 4 ori.
Asociația are două acreditări pentru conducerea Registrului genealogic pentru rasele autohtone Mangalița și Bazna și sunt marcă inregistrată OSIM.
Sediul este în Arad, str. I. Câmpineanu, nr.1A.
De asemenea persoanele interesate pot accesa pagina de internet la adresa:
Programul de lucru al asociației este de luni până vineri, de la ora 10 la 16.
Membrii consiliului director
Din Consiliul director al asociației fac parte: Ioan Cleja , medic veterinar și președintele asociației ( Blaj. Alba), Rășinar Ioan, patron, crescător și vicepreședinte (Arad), Maria Costina Dan inginer, secretar general (Arad), Flavius Șerb, medic veterinar, membru ( Curtici), Daniel Limbășan, jurist (Sibiu), Mihai Motora, specialist relații internationale (Câmpeni), S.C.D.A- Stațiune de Cercetare, Turda Cluj, Petru Marius Uncruț, inginer zootehnist, coordonator registru genealogic Arad.
Un lucru demn de precizat este faptul că 40% din crescătorii de Mangalița din țară, sunt din județul Arad.
Secretarul general ne mai spune că există o colaborarare bună cu instituțiile statului, MADR, ANSVSA, ANARZ, dar își doresc extinderea acestor colaborări. ” Ne dorim o bună colaborare și cu instituțiile din județul Arad, Consiliul Județean, Primăria Arad, Camera de Comerț”
Vicepreședintele Rășinar Ioan ne mai precizează că și-ar dori în viitorul apropiat organizarea unui festival al raselor autohtone de porci Mangalita și Bazna ” Ca locație ne-am gândit să fie Căsoaia, unde să fie invitați toți cei interesați”. Festivalul ar urma să includă atât tăiatul porcului ”ca pe vremuri”, pregătirea preparatelor tradiționale, dar și degustarea acestora.
Finanțarea membrilor asociației
Din 2015 s-a primit finanțare pe măsura 10 pachetul 8 Agromediu rase în pericol de abandon , care a avut un real succes la APIA. Inclusiv în acest an suma este de 88 de euro/cap scroafă producție, iar din 2024 finanțarea va crește la 150 de euro/ cap de scroafă de reproducție.
Un alt program de finanțare se desfasoară prin Direcțiile Agricole din fiecare județ ”Fermierul încasează 1.200 lei la fiecare scroafă, pentru fiecare cerere de plată. Atât pogramul APIA cât și cel de minimis nu sunt greu de îndeplinit. De asemenea sunt animale suficiente pentru cei care doresc să intre în asociație și să se înscrie în programele de finanțare ”, precizează Maria Costina Dan.
De asemenea, crescătorii din toate zonele țării care doresc evaluare fenotipică pentru animalele fără genealogie cunoscută se pot adresa acestei instituții. ”Există o comisie CTC condusă de dr. Șerb. La cererea crescătorilor ne deplasăm la fiecare fermă care ne solicită”, mai spune Maria Costina.
Colaborare bună cu facultățile de profil din țară
Asociația are o colaborare bună cu facultățile de profil din Timișoara și Cluj. ” Avem un doctorand la Timișoara pe rasă autohtonă, avem și studenți în asociație, viitori medici veterinari. Ne dorim de asemenea o colaborare cu Liceul Agricol din Arad”, mai spune secretarul general.
Condiții de înscriere în asociație
Doritorii trebuie să trimită documentele solicitate la sediul asociației pe mail : acsamangalita.bazna.ro@gmail.com, lista actelor necesare pentru înscriere se poate descărca de pe pagina oficială www. mangalita-bazna.ro
Centru de colectare material seminal de vier din aceste rase
Asociația are un Centru de Colectare autorizat pentru Material Seminal din aceste rase autohtone.
Acest centru se află la Curtici și deține 5 vieri de rasă Bazna și 3 de rasă Mangalița. ”Încercăm reconstituiri de rasă la Mangalița negru. Momentan avem trei varietăți: roșu, blond și burtă de rândunică”, ne spune dr. vet. Flavius Șerb.
Timbru de protecție pentru produsele provenite de la rase autohtone
La ultima ședință de consiliu din cadrul Asociației s-a hotărât înființarea unui timbru de protecție, aplicat pe produsul finit pus la comercializare de procesatorii mici sau mari pentru ca produsul să fie verificat și demonstrat că provine din rasa autohtonă Mangalița și Bazna. ” De acest timbru vor beneficia procesatorii care pun pe piața românească produse de Mangalița și Bazna”, ne mai spune Maria Costina.
Istoric mangalița și bazna
Mangalița:
Rasa Mangaliță a fost obținută în urma încrucișări suinelor autohtone, a mistrețului și a porcului sumadia de talie mare, cu părul lung și creț (din Principatul Serbiei) pe teritoriul Imperiului Habsburgic, la sfârșitul secolul XVIII, prima atestare a sa fiind pe moșia de la Chisineu-Cris (azi în județul Arad) a arhiducelui Joseph Anton, al saptelea copil al împaratului austriac Leopold al II-lea.
Ulterior se înființează un centru de conservare a rasei la Mezohegyes, la herghelia Statului. Alte ferme se dezvoltau cu rapiditate la Pâncota, județul Arad proprietar prințul Sulkovsky, la Ineu, jud. Arad proprietar baronul Otel și în alte câteva localități din țară.
Este o rasă specializată pentru producția de carne cu grăsime și are patru varietăți: blondă, roșie, neagră, cu abdomen de rândunică .
În Ardeal se crește de peste 160 de ani, iar după alți autori de cca. 200 de ani (din anul 1803). Se crește în exclusivitate in sistem semideschis , în gospodăriile populației si ferme comerciale de pe tot teritoriul Romaniei. Sunt animale de talie mare, cu corpul relativ scurt, dar adânc. Corpul este acoperit cu păr ondulat sau creț (prevăzut și cu subpăr). Capul este relativ mic, cu urechi potrivit de mari și semiblegi. Gâtul este scurt, gros și musculos. Trunchiul este masiv, cu aspect de butoi (linia spinării ușor convexă, iar cea a abdomenului lăsată). Prolificitatea este redusă, între 5-6 purcei la fătare. Mangalita nu poate fi crescut in sistem intensiv, indicat este sa fie crescut în ferme mici, cu mult spațiu de mișcare , în sistem semideschis.
Varietatea blondă posedă un grad ceva mai ridicat de ameliorare, față de celelalte varietăți. A fost mult apreciată de localnici pentru calitatea cărnii și în special a slăninei, este foarte săracă în colesterol, dar bogată în acizi grasi Omega 3. Acești acizi grași esențiali sunt recunoscuți pentru importanța lor în sănătatea inimii, au rol în scăderea trigliceridelor și a colesterolului «rău» și creșterea colesterolului «bun». Protejează celulele împotriva oxidării, deci combat îmbătrânirea tisulară și alungă depresia.
Bazna
Porcul Bazna este o rasă indigenă, formată în jurul anilor 1875-1880, în localitatea Bazna, din județul Sibiu, și în jurul acesteia și care s-a răspândit destul de repede în zonele din sudul Ardealului (Mediaș, Blaj, Copșa-Mică, Axente-Sever, Brașov, Sighișoara, Făgăraș, Turda etc.).
Această rasă de porci s-a format prin încrucișarea nedirijată între rasele Mangalita și Berk.
După anii 1950-1955, s-au produs unele infuzii, dirijate, cu rasele Wessex si Sattel Schwein, urmărindu-se îmbunătățirea însusirilor de precocitate si prolificitate. Oficial, a fost recunoscuta ca rasa in anul 1948.
Porcii din rasa Bazna au o talie mijlocie, sunt de tip productiv mixt, respectiv carne-grăsime.
Culoarea este absolut caracterstică rasei, neagră, cu un brâu alb.
Talia animalelor este de mărime medie, înălțimea la greban oscilând între 74-78 cm, cu o greutate corporală care poate ajunge la 220-240 kg la vieri și la 180-210 kg la scroafe, la vârsta adultă.
Reprezentanții sectorului suin, în dialog cu ministrul Florin BARBU
Astăzi, 29 august 2023, la sediul MADR, a avut loc o întâlnire de lucru între ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin BARBU și președintele ANSVSA, Alexandru BOCIU, cu reprezentanții sectorului suin.
Principala tema de discuție a constituit-o modificarea actului normativ ce stabilește metodologia și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor.
Stabilirea normelor de biosecuritate în ceea ce privește pesta porcină africană, precum și susținerea sectorului suin pentru primirea de sprijin pe cadrul temporar Ucraina au fost alte subiecte abordate în cadrul întâlnirii.
Mai multe detalii aici: https://shorturl.at/dnEU7
Cornulețe, haioșe și foi de cremșnit – Delicii din Apuseni
Făbricuța de la țară – fermier Bădeliță Vasilică
Revista Ferma
Ioan Răşinar, cel mai mare crescător de porci Mangaliţa din ţară este pe punctul de a finaliza investiţia la noul abator, ceea ce îl va ajuta să integreze complet toate verigile afacerii sale, de la producţie la procesare. Fermierul din Pâncota (judeţul Arad) deţine în prezent un efectiv de 360 de capete, din care o sută de scroafe de reproducţie Mangaliţa şi 15 din rasa Bazna. Povestea sa o vom publica curând în revista FERMA!
Abonează-te la revista Ferma in format fizic aici: https://www.revista-ferma.ro/abonamente
Cumpara si citeste online revista aici: https://issuu.com/revistaferma/docs/revista_ferma_nr._3_15-29_februarie_2023
